E iremediabil sau irefutabil (sau poate nu) ca traim intr-o lume in care totul se generalizeaza,activitatile devin sistematice,iar oamenii actioneaza mecanic,scufundandu-se si mai adanc in rutina care le macina vietile.
si metamorfoza mea a inceput.ma transform intr-un om care nu are timp sa se ocupe de pasiunile lui,care mananca in 4 secunde,bea cafeaua dintr-o inghititura in pragul usii si uita lucrurile importante.devin un robot al societatii.
nu e inca o schimbare completa.nici nu vreau sa fie.nu stiu nici cum sa o opresc.
ma satur incet de reactiile mele,de gandurile mele,de mine.obosesc.nu mai am putere sa fac tot ce imi pun in gand.simt ca nu mai am vointa.dorinta.speranta.
nu vreau sa ma inchid in mine si sa se adune pana explodez.nu vreau sa fiu un produs al societatii.vreau sa fiu sigura pe mine.vreau sa fiu increzatoare si optimista.sa nu-mi pese de nimic.
nu mai sunt in stare nici sa gandesc pentru mine in unele momente.decid mecanic.
nu e nimic influentabil.sau poate e.
poate ca aberez.probabil ca da.
Ai spus ceea de ce uneori isi dau seama foarte multi oameni, dar care nu pot reda asta asa cum ai facut+o tu. Tot timpul trebuie sa tinem minte cine sintem, sa raminem fideli noua inşine.