“If you were a wink, I’d be a nod
If you were a seed, well I’d be a pod.
If you were the floor, I’d wanna be the rug
And if you were a kiss, I know I’d be a hug
If you were the wood, I’d be the fire.
If you were the love, I’d be the desire.
If you were a castle, I’d be your moat,
And if you were an ocean, I’d learn to float.
If you were a seed, well I’d be a pod.
If you were the floor, I’d wanna be the rug
And if you were a kiss, I know I’d be a hug
If you were the wood, I’d be the fire.
If you were the love, I’d be the desire.
If you were a castle, I’d be your moat,
And if you were an ocean, I’d learn to float.
“Pierduta printre vise nocturne insangerate (la propriu) si visuri cu ochii larg deschisi considerate demne de a fi (inca) indeplinite, m-am trezit intr-o lume schitata de mine insami, dominata de copii zambitori (carora le citesc povesti periodic), carti incepute, dar uitate undeva pe un raft care se prafuieste in fiecare saptamana si este sters in fiecare week-end, amintindu-mi de ele si filme carora nu le-am putut rezista, in ciuda unei sesiuni stresante.
Ceea ce mi se pare ironic este ideea ca eu le citesc carti unor necunoscuti (sau partial necunoscuti), citesc cursuri, bibliografii pentru examene, dar nu MAI gasesc timp, resurse, spatiu liber sa-mi citesc mie. Sa citesc o carte pe gustul meu, pentru sufletul meu si care sa imi lase un gust (dulce, amar sau fad). Nici macar 385-ul (sau ,rareori, 226-le), refugiul meu “de incredere” nu ma mai intampina cu un colt numai al meu , in care sa ma pierd si care sa imi permita sa imi adancesc gandul (sau gandurile) intr-o carte.
Am o lista lunga cu carti pe care vreau sa le citesc. Am o lista la fel de lunga cu carti pe care le-am imprumutat deja si nu le-am citit . Si o lista, mai mica, ce e drept, de carti pe care le-am inceput si nu le-am parcurs inca.
Cu filmele e alta poveste, asemanatoare. Important este ca, dintr-o lista de 50 de titluri pe-care-trebuie-sa-le-vad, am reusit sa vad UNUL. Un film interesant, ciudat, tragi-comic, cu happy- ending si cu cateva semne de intrebare . Versurile de inceput sunt extrase din unul dintre cantecele incluse in coloana sonora a filmului.
In timp ce scriam post-ul asta, ma gandeam ca dintre toate problemele (mele sau ale celor din jur), plangerile mele sunt infame. Sau asa ar trebui sa fie. Dar pentru mine lectura e importanta. Pentru ca face parte din timpul meu liber, care la randul lui face parte din relaxare – care imi mentine sanatatea.
Motiv: aceste randuri sunt rezultatul unor discutii cumulate in care s-a vorbit despre Nietzsce, Schopenhauer, Eliade, simboluri , CARTI in general si placerea lecturii.
Ceea ce mi se pare ironic este ideea ca eu le citesc carti unor necunoscuti (sau partial necunoscuti), citesc cursuri, bibliografii pentru examene, dar nu MAI gasesc timp, resurse, spatiu liber sa-mi citesc mie. Sa citesc o carte pe gustul meu, pentru sufletul meu si care sa imi lase un gust (dulce, amar sau fad). Nici macar 385-ul (sau ,rareori, 226-le), refugiul meu “de incredere” nu ma mai intampina cu un colt numai al meu , in care sa ma pierd si care sa imi permita sa imi adancesc gandul (sau gandurile) intr-o carte.
Am o lista lunga cu carti pe care vreau sa le citesc. Am o lista la fel de lunga cu carti pe care le-am imprumutat deja si nu le-am citit . Si o lista, mai mica, ce e drept, de carti pe care le-am inceput si nu le-am parcurs inca.
Cu filmele e alta poveste, asemanatoare. Important este ca, dintr-o lista de 50 de titluri pe-care-trebuie-sa-le-vad, am reusit sa vad UNUL. Un film interesant, ciudat, tragi-comic, cu happy- ending si cu cateva semne de intrebare . Versurile de inceput sunt extrase din unul dintre cantecele incluse in coloana sonora a filmului.
In timp ce scriam post-ul asta, ma gandeam ca dintre toate problemele (mele sau ale celor din jur), plangerile mele sunt infame. Sau asa ar trebui sa fie. Dar pentru mine lectura e importanta. Pentru ca face parte din timpul meu liber, care la randul lui face parte din relaxare – care imi mentine sanatatea.
Motiv: aceste randuri sunt rezultatul unor discutii cumulate in care s-a vorbit despre Nietzsce, Schopenhauer, Eliade, simboluri , CARTI in general si placerea lecturii.
Şi uite aşa ajungem în situaţia în care, pentru a face lucruri pe care suntem puşi să le facem, nu mai apucăm să le comitem pe cele pe care am dori…
Of…
Picteaza bine Nietzsce?Am ascultat si eu o arie din Eliade si mi-a placut..:))
Ma bucur ca inca iti gasesti timp sa ne scrii si noua cateva cuvinte.
Succes cu examenele!!!
Hai gagica! Capul sus, ca dupa stresiune dam navala-n carti
Ca asa simt si eu, parca nu mai apuc niciodata sa citesc si eu o carte pentru ca asa vreau si pentru ca mi-e dor. Am citit pt ca asa a trebuit si mi-e dor sa rasfoiesc macar o carte pe care mi-o doresc….
If you were a chicken, I’d be a vegetarian
– poetic , nu ? (acum mi-a traznit)